NAPOLEON SI DATAREA TEXTELOR BIBLICE

¹ Moise s-a suit din câmpia Moabului pe muntele Nebo, pe vârful muntelui Pisga, în faţa Ierihonului. Şi Domnul i-a arătat toată ţara: de la Galaad până la Dan.

² tot ţinutul lui Neftali, ţara lui Efraim şi Manase, toată ţara lui Iuda până la marea de apus,

³ partea de miazăzi, împrejurimile Iordanului, valea Ierihonului, cetatea finicilor, până la Ţoar.

⁴ Domnul i-a zis: „Aceasta este ţara pe care am jurat că o voi da lui Avraam, lui Isaac şi lui Iacov zicând: „O voi da seminţei tale.” Ţi-am arătat ca s-o vezi cu ochii tăi; dar nu vei intra în ea.”

⁵ Moise, robul Domnului, a murit acolo, în ţara Moabului, după porunca Domnului.

⁶ Şi Domnul l-a îngropat în vale, în ţara Moabului, faţă în faţă cu Bet-Peor. Nimeni nu i-a cunoscut mormântul până în ziua de azi.

⁷ Moise era în vârstă de o sută douăzeci de ani când a murit; vederea nu-i slăbise, şi puterea nu-i trecus

⁸ Copiii lui Israel au plâns pe Moise treizeci de zile, în câmpia Moabului; şi zilele acelea de plâns şi de jale pentru Moise s-au sfârşit.

⁹ Iosua, fiul lui Nun, era plin de duhul înţelepciunii, căci Moise îşi pusese mâinile peste el. Copiii lui Israel au ascultat de el şi au făcut potrivit cu poruncile pe care le dăduse lui Moise, Domnul.

¹⁰ În Israel nu s-a mai ridicat proroc ca Moise, pe care Domnul să-l fi cunoscut faţă în faţă.

¹¹ Niciunul nu poate fi pus alături de el, în ce priveşte toate semnele şi minunile, pe care l-a trimis Dumnezeu să le facă în ţara Egiptului împotriva lui faraon, împotriva supuşilor lui şi împotriva întregii ţări,

¹² şi în ce priveşte toate semnele înfricoşătoare pe care le-a făcut Moise cu mână tare înaintea întregului Israel

Ni se spune ca Torah, sau cele cinci carti ale lui Moise nu au fost scrise de Moise pentru ca Moise nu putea scrie despre moartea lui.   Dar in Mémoriel de Sainte Helene, Napoléon Bonaparte a scris care au fost ultimile cuvinte rostite de el.  Si ele ar fi fost La France, l’armée, Josephine.  Si totusi Napolion a murit in chinuri groaznice fie din cauza unui cancer la stomac ni se spune mai recent ; fie, asa cum s-a banuit in ultimile doua secole, otravit cu arsenic de catre britanici.  Nu au fost cuvinte ce a rostit Impartul  in ultimile clipe ci gemete.  Si totusi nimeni nu pune la indoiala autenticitatea autorului.

Sunt altii si mai originali asa cum a fost Jean Astruc, care a predat la Facultatea de Medicina din Motpellier, prima facultate de medicina din lume, se pare, si care mai functioneaza si astazi care a venit cu o teorie foarte originala predata pana si azi in unele scoli biblice, teorie numita Documentara, La théorie documentaire, adica Torah ar avea mai multi autori, corespunzand mai multor documente: Documentrul Yahvist, Documentul Elohist, Documentul Deutronomist si Documentul Sacerdotal sau Preterist in engleza. Teoria este preluata de ganditori nemti in secolul XIX, care fac din ea o lege aproape si incontestabila.

Daca acest ultim capitol din Deuteronom ar fi fost scris de un alt autor, de Iosua sa spunem, notati ca nu este voarba de date si nici de ultimele cuvinte rostite de Moise,  deci nu este exclus sa fi scris el, aceasta nu pune la indoiala nici autenticitatea textului nici a autorului celor cince carti ale Legii.     Evreii spun, pozitie acceptata in judaism, ca Dumnezeu este autorul Torei a Pentateucului iar Moise este redactorul.   Cred ca este pozitia cea mai plauzabila care poate fi.   Critica istorico textuala s-a nascut in Germania in secolul XIX odata cu nasterea antisemitismului rasial, scrie Claude Tresmantant si nu doar el.  Acelasi lucru s-ar putea afirma atunci despre cartea lui Iosua si pana la urma unde ajungem ?     

De-a lungul secolelor evreii au fost victimele unui anti judaism religios nascut in primele secole de Crestinism.  Antijudaism pe care il gasim si la Augustin, cel mai mare teolog al latinitatii antice, care acuza evreii de deicid, adica de a-l fi ucis pe Dumnezeu,  asa cum au facut-o si predecesorii lui adica,  Parintii Apostolici.  Aceasta acuzatie i-a urmarit pe evrei de-a lungul si de-a latul Europei timp de secole la care folclorul medieval a adaugat mituri acuzand evreii ca fura copii, ii ucid ca sa le bea sangele sau ca sa faca azime cand Biblia interzice evreilor utilizarea singelui chiar si a singelui animal.    Din primile secole de Diaspora, adica dupa distrugerea Ierusalimului de catre generalului Titus, pana in ultimele secole ale celui de al-II-lea mileniu, in ciuda unor exceptii pentru ca evreii fiind instruiti, datorita faptului ca ei cunosteau scrisul si cititul in consecinta nu erau analfabeti ca majoritatea populatiilor europene pana la un moment dat,  unii evrei au reusit, au fost printre ei medici, filozofi cum ar fi Maimonide in Spania, artizani priceputi, bancheri.  Evreii nu erau analfabeti datorita atasamentului lor fata de Textele Sacre.   Inca din perioada Exilului Babilonian dar si mai mult dupa distrugerea Ierusalimului evreii si-au propus si au decis ca datoria fiecarui parinte este sa invete copii lui sa scrie si sa citeasca pentru a putea citi si transmite in scris Torah, generatiilor urmatoare.  

 In ultimele doua secole ale mileniului precedent se naste insa in Germania antisemitismul care este o ura, un dispret bazat pe rasa.  Evreii fiind considerati de catre germani ca o rasa inferioara, pana acolo incat unii gandirori cum a fost Paul Lagarde, ca si Chambarline, unul cu nume francez si celalt cu nume englez si totusi nemti,  afirma ca Isus nu ar fi fost evreu ci s-ar fi nascut dintr-un grup germanic, deci de rasa ariana, care ar fi emigrat din Nordul Europei, actuala Germanie, in Galilea cu 1500 de ani inainte de nasterea lui Isus.  Isus nu putea fi evreu pentru ca un om ca Isus  nu putea fi evreu, Dumnezeu, nu se putea intrupa intr-o rasa semita care este o rasa atat de inferioara.  Acesta critica istorico textuala neaga prin urmare autenticitatea textelor evreiesti afirmand ca ele ar fi o fabricatie a evreilor pentru asi da valoare, pentru asi da o identitate.    Aceasta tentativa de a arieniza pe Isus a ajuns si in Romania mai bine de un secol mai tarziu si o aflam la Alexandru Cuza, a nu se confunda cu Alexandru Ion Cuza, care scria ca trebuie neaparat sa se deiudaizeze crestinismul adica sa fie curatat de tot ce este iudeu si asta includea textele Vechiului Testament care trebuiau sa fie curatate de morla de tip evreiesc ci mai degraba imbibate, expresia imi apartine, de o alta morala care promoveaza superioritatea raselor.  Isus ar fi fost, dupa acest Ion Cuza, un luptator impotriva raisei evreilor (A . C . Cuza, Lupta pentru credinta si problema invatamintului religios, Iasi, 1928).

Se neaga nu doar autenticitatea dar si datarea.  Textele sunt bineteles datate mult mai tarziu afirma sustinatorii acestori ideologii, pentru unii de pe vremea Exilului Babilonian, cand evreii deportati vor sa isi fabrice o identitate pentru a supravietui.  Cei care fac asemenea afirmatii ignora textul din Imparati care afirma ca pe vremea regelui Iosia preotul Hilchia a gasit Cartea Legii in Templu.  Iosia incepe o reforma atunci si repune textele la baza vietii contidiene a evreilor.  Despre ce carte e vorba pentru ca inainte si dupa, gasim inca texte care vorbesc despre tablele legamintului. Oricum nu putem, orcat am forta lucurile, data textele nici din perioade Exilului si cu atat mai putin dupa, asa cum o fac unii indrazneti. 

Marii experti, si o afirm cu o nota mai degraba ironica,  ne spun de asemenea ca in primul secol de Crestinism ar fi aparut o forma a limbii grecesti care s-ar fi numit koiné, forma care ar fi fost folosita timp de 100 de ani.  Fenomen sigular in istoria limbilor ?   Cred ca este mai degraba o inventie a acestor experti.   Multi dintre cercetatorii de azi admit ca Evangheliile au fost scrise la origine in ebraica si traduse in greaca ceea ce ar explica anumite deficiente care apar in textele grecesti.   Fapt sigur este ca Evangheliile s-au transmis doar in forma greaca.

Ni se mai spune ca prima evanghelie scrisa ar fi fost Evanghelia dupa Marcu, acest Marcu care ar veni din Cirene si ar fi fost inspirat de apostolul Petru.   Curios este ca Petru a scris doua epistole, exista si o Evanghelie dupa Petru care nu a fost retinuta de biserica, si totusi el, in loc sa scrie l-ar fi informat pe Marcu. La o analiza mai onesta se crede azi ca Marcu este o sumarizare a lui Matei si Luca, Matei fiind prima evanghelie scrisa si inca de un martor ocular.    Evanghelia dupa Ioan, ne spus aceeasi experti, a fost scrisa la sfarsitul primului secol de crestinism daca nu la inceputul celui de al JJ -lea secol, ca rezultat a acelui sitz im leiben (crestinii au stat si si-au povestit evenimentele si apoi  ar fi hotarit Ioan sa scrie).  Argumentul este mai degraba ilogic.  

Ca sa concludem ca experti sunt si au fost dar unii au transmis informatii nefondate.  Tezele doctorale se scriu azi la plural.   Ma intreb daca expertii care vor venii peste cateva decenii, sau peste un secol vor incerca sa isi convinga publicul ca de fapt teza care o citesc si care foloseste pronumele personal la plural, noi, a fost scrisa de mai multe persoane doar ca una singura a semnat sau si-a atribuit lucrarea.