THANKSGIVING – SOUKOT

Thanksgiving si Soukot,

Cele doua sarbatori celebreaza o etapa in viata celor doua popoare. Pentru evrei sfarsitul pribegiei de patruzeci de ani in pustie, pentru altii ajungerea pe paminturi noi.  Pentru primi Tara Promisa pentru ceilalti  ajungerea in tara promisiunilor sau a sperantelor unei lumii noi.   Si unii si ceilaltii sarbatoresc viata care le-a fost pastrata in timpul pribegiei, si unii si altii sarbatoresc recoltele, belsugul, dar belsugul acela care a venit ca o binecuvantare neasteptata, ca o binecuvintare care depasea asteptarile lor si care poate incorona perseverenta lor.  

Evreii o sarbatoresc si astazi incercand sa aminteasca pribegia lor, locuiesc in corturi improvizate chiar si pe balconul apartamentelor, maninca mancare specifica.   Americanii sarbatoresc ajungerea in Lumea Noua, sperata, dorita si cu dorinta de a crea o lume noua si as crea o viata noua. Unii dintrei ei fugind de persecutiile religiose cauzate de conflictele create in urma Reformei Protestante, altii alaturandu-se lor in speranta de a se imbogatii ; cautatori de aur, etc.  

Legenda spune, desi sunt mai multe variante,  ca la sosirea vaporului Mayflower care plecase in Septembrie  1620 din portul Plymouth, Anglia, spere Lumea Noua.  Nava care avea la bord 102 passageri acosteaza mai intii la Cape Cod apoi inainteaza spre Nord in ceea ce va fi numita The New England States, adica 12 state de pe Coasta de Este pe care, personal, le consider si azi mult mai europenizate decat celelalte state ale Americii de Nord.  Pelerinii sunt obligati sa ramina la bord in mare parte ceea ce face ca bolile sa se raspindeasca intre ei ca si moartea.  Supravetiuitorii fiind in numar de 66.   Iarna a fost aspra, indienii au venit in ajurorul pelerinilor aducandu-le mancare ajutandu-i in felul acesta sa supravietuiasca. Invatandu-i mai apoi, la venirea primaverii, sa cultive porumb, aliment necunoscut pana atunci europenilor.   La stransul recoltei pelerinii de pe Mayflower ar fi invitat indienii din regiune la o celebrare si unii considera celebarea aceasta ca fiind primul Thanksgiving.  Nu se stie daca au mancat curcan, s-a mancat insa un fel de mamaliga pentru ca europenii se bucurau de prima lor recolta de porumb.   Anul urmator sarbatoarea se repeta cu multumiri pentru recolta obtinuta in ciuda unei secete destul de severe.   Noi veniti isi indreapta sentimentele de multumire spre Dumnezeul lor pe care il adusesera din Europa, Dumnezeul evreilor mai intii si apoi si al crestinilor si doresc ca sarbaoarea sa devina o sarbatoare religioasa.  

In 1789 Georges Washington chiama americanii la celebrare, celebarea sfarsitului razboiului de independenta si Sarbaoarea Multumirii, Thanksgiving este inscrisa in constitutie.  

Este un fel de Craciun inainte de Craciun in US in care familiile se unesc si sarbaoresc impreuna cu curcan, pireu de cartofi, pelerinii europenii descoperisera si cartofii si cu un adaus din faina de porumb.    Este deci o sarbaoare nationala si religioasa in acelasi timp.   Frumos este momentul in care se aduna familia cu mic cu mare in jurul mesei si pe langa familie mai este loc si pentru prieteni si chiar pentru straini, care am fost si eu.   Celebrare pentru a marca un moment al istorie, chiar doua in cazul sarbatorii Thanksgiving, sosirea si supravietiuirea in lumea noua si libertatea obtinuta fata de Anglia.  Sigur instalarea europenilor pe Noul Continent nu a fost usoara cum nu a fost usoara instalarea evreilor in tara promisa. Au fost lupte, au fost sacrificii. O prietena imi spunea : « Cand pelerinii au strabatut America spre Coasta de Vest, mai ales spre California, si-au ingropat mortii pe drum. Noi nu am stiut niciodata unde sunt mormintele stramosilor nostrii ca sa putem merge sa pune o floare de aducere aminte; » Fara indoiala au fost abuzuri in abele istorii sau acted de injustitie si neascultare, suficient sa amintim episodul Acan din Iosua care pastreaza pentru sine anumite bunuri luate de la cei pe care ii invisesera si care trebuiau distruse, Iosua, 7. 1-26. Iar de partea colonilor europeni ajuns in tara promisiunilor au existat violente si abuzuri dar pana la urma prima natiune a fost primul popor care a purtat marturia unui Dumnezeu UNUL si UNIC, un Dumnezeu etic. Mesaj purtat de-a lungul mileniilor iar noul popor instalat in tara promisiunilor au fondat o natiune model de democratie in ciuda tuturor erorilor sau violentelor comise, care fara indoiala a stabilit valori in avantajul omului si a pus capat violentelor care fara ei ar fi fost, fara inodiala, multiplicate. Fara a fi o natiune fara cusur a fost totusi un model de democratie care a adus o anumita egalitate si respect fata de om.

Pelerini si unii si altii in drum spre o alta lume, pelerini atunci, pelerin azi in drum spre o alta realitate pentru ca cetatenia noastra este in ceruri.  

• Dar cetăţenia^* noastră este în ceruri, de^** unde şi aşteptăm^† ca Mântuitor pe Domnul Isus Hristos.
• ^* Efes 2:6 Efes 2:19 Col 3:1 Col 3:3 ^** Fapte 1:11 ^† 1 Cor 3:7 1 Tes 1:10 Tit 2:13
• ²¹El^* va schimba trupul stării noastre smerite şi-l va face asemenea trupului slavei Sale, prin lucrarea puterii^** pe care o are de a-Şi^† supune toate lucrurile.