RUGACIUNILE LUI ISUS

 

Rugaciunile lui Isus III

 

Revenind la rugaciunile lui Isus este de remarcat ca exista o legatura intre rugaciune si post, legatura care este cu atat mai graitoare  acum cand incepe Postul Craciunului pe care Biserica Vestica nu il numeste Post dar in terminologia romana este numit post.

Pasajele cele mai importante  le gasim in Matei 4.2 si Luca 4.2

Atunci Isus a fost dus de Duhul în pustiu, ca să fie ispitit de diavolul

² Acolo a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi; la urmă a

flămânzit.

Luca 4.2

¹ Isus, plin de Duhul Sfânt, S-a întors de la Iordan şi a fost dus de Duhul în pustiu,

² unde a fost ispitit de diavolul timp de patruzeci de zile. N-a mâncat nimic în zilele acelea; şi, după ce au trecut acele zile, a flămânzit.

Episodul intervine dupa botezul lui Isus, momentul in care Isus se identifica inca odata cu omul, omul a carui pacat a venit sa il poarte, sa il ridice.  Iata Mielul lui Dumnezeu care ridica pacatul lumii……

Rugaciuea nu este mentionata in cele doua pasaje ci doar postul.  O legatura intre post si rugaciune o gasim in Matei 17. 21

²¹ Dar acest soi de draci nu iese afară decât cu rugăciune şi cu post.”

Marcu 9.29

²⁹ „Acest soi de draci”, le-a zis El, „nu poate ieşi decât prin rugăciune şi post.”

Versetele citate nu ne spun care este legatura intre rugaciune si post dar practica si logica ne invata ca este vorba de o concentrare deosebita, de daruire, de partasie cu Cel caruia ne rugam.  Isus, a doua persona a Trinitatii, este exemplul perfect in ceea ce priveste imporanta acestei partasii. Inainte de fiecare din actunile Sale, petrece timp in rugaciune.  Cat despre rugaciunile publice Il gasism ruganduse in situatii cirmustantiale cum a fost inmultirea piinilor

Matei 14.19 si pasajele paralele din Evangheliile Sinoptice

¹⁹ Apoi a poruncit noroadelor să şadă pe iarbă, a luat cele cinci pâini şi cei doi peşti, Şi-a ridicat ochii spre cer, a binecuvântat, a frânt pâinile şi le-a dat ucenicilor, iar ei le-au împărţit noroadelor.

Isus arata dependenta lui fata de Tatal, Abba, YAHWE, inainte miracolului pe care il face.  

Episodul se repeta dar de data aceasta doar in fata ucenicilor la Ultima cina sau Cina cea de taina in

Matei 26.26

²⁶ Pe când mâncau ei, Isus a luat o pâine; şi, după ce a binecuvântat, a frânt-o şi a dat-o ucenicilor, zicând: „Luaţi, mâncaţi; acesta este trupul Meu.”

Din nou solemnitate si anuntul unui eveniment care va schimba lumea.  

In acelasi capitol din  Evanghelia dupa Marei Il gaisim cantand cu ucenicii inainte de a pleca spre Muntele Maslinilor, din nou inainte de un eveniment, de data aceasta crucial.   Este vorba desigur de a canta psalmi asa cum se facea in Synagoga, asa cum se practica in pietatea iudaica.  Sa nu uitam ca Isus nu a venit sa anunte o alta religie ci a ramas in cea Iudaica pe care a practicat-o din copilarie pana la moarte.

Dar inaintea acestor ultime capitole trebuie amintit versetele in care citim ca Isus s-a rugat,din nou situatie circumstantiala, inainte de a alege pe cei 12 ucenici.    

Luca 6.12

¹² În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

¹³ Când s-a făcut ziuă, a chemat pe ucenicii Săi şi a ales dintre ei doisprezece, pe care i-a numit apostoli, şi anume:

Mai mult in Matei 9

³⁷ Atunci a zis ucenicilor Săi: „Mare este secerişul, dar puţini sunt lucrătorii!

³⁸ Rugaţi, dar, pe Domnul secerişului să scoată lucrători la secerişul Lui.”

Il gasim pe Isus asociind rugaciunea ucenicilor la rugaciunea Sa in indemnul pe care il face ucenicilor. 

Ca rugaciuni circumstatiale pot fi clasate si atitudinile lui Isus de a ridica ochii spre cer inainte de a face un miracol, de a infaptui o minune. 

³¹ Isus a părăsit ţinutul Tirului şi a venit iarăşi prin Sidon la Marea Galileii, trecând prin ţinutul Decapole.

³² I-au adus un surd care vorbea cu anevoie şi L-au rugat să-Şi pună mâinile peste el.

³³ El l-a luat la o parte din norod, i-a pus degetele în urechi şi i-a atins limba cu scuipatul Lui.

³⁴ Apoi, Şi-a ridicat ochii spre cer, a suspinat şi a zis: „Efata”, adică: „Deschide-te!”

³⁵ Îndată i s-au deschis urechile, i s-a dezlegat limba şi a vorbit foarte desluşit.

³⁶ Isus le-a poruncit să nu spună nimănui; dar cu cât le poruncea mai mult, cu atât Îl vesteau mai mult.

³⁷ Ei erau uimiţi peste măsură de mult şi ziceau: „Toate le face de minune; chiar şi pe surzi îi face să audă, şi pe muţi să vorbească.”

Verbul folosit fiin estenaxen in greaca, care, dupa Samuel Bénetreau poate fi inteles ca o forma de rugaciune.  De remarcat aici si faptul ca aceste rugaciuni erau foarte scurte. 

La fel si in episodul din Ioan in care Isus inviaza pe Lazar, rugaciunea este minimala, Isus ridica ochii spre cer, faptul vorbeste de la sine. 

Ca si concluzie la acest scurt articol trebuie remarcate doua aspecte. Isus care se roaga singur, in liniste, cu discretie  si de multe ori perioade indelungate, uneori toata noaptea, si Isus care se roaga de fiecare data cand va intreprinde actunea de a face un miracol sau de a se pregati pentru un eveniment crucial pentru destinul omului.  Si unele si altele au insa greutatea sobrietatii.