RUGACIUNILE LUI ISUS

 

Rugaciunile lui Isus II

Rugaciuena ocupa o parte importanta din viata lui Isus evreul.   Adesea Biserica si bisericile au uitat sau au ignorat faptul ca Isus era evreu si inca odata ca el practica toate ritualurile iudaice si in primul rand  rugaciunea de trei ori pe zi asa cum cerea religia iudiaica de care el nu se dezice si careia nu i se opune.  

Evanghelistul Luca acorda cea mai mare importanta locului pe care il are rugaciunena in viata lui Isus.   In evanghelia scrisa de el este amintit de cele mai multe ori  ca Isus se ruga si tot in Evanghelia lui gasim si Rugaciunea Sacerdotala care este o rugaciune a lui Isus, originind cu El si care ocupa un capitol intreg.     Aici Isus isi asuma rolul de Fiu mijlocitor dar si cel de Divinitate.   Temele rugaciunii sacerdotale le veti gasi intr-un articol precedent pe acest blog.   Amintesc  de asemenea ca in rugaciunea Tatal Nostru Luca ne da o versiune abreviata pentru ca doxologia a fost adaugata mai tarziu Evangheliei dupa Matei.    Tot Luca este acela care mentioneaza ca Isus a petrecut o noapte in rugaciune ;

Luca 6.

¹²În zilele acelea, Isus S-a dus în munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Evanghelistii mentioneaza ca Isus se urca pe munte sa se roage.  Muntele aminteste Sinai, Legea, Legamintul.   Evanghelisti ne informeaza ca Isus se ducea sa se roage singur si intr-adevar este de remarcat ca nu il gasim in Evanghelii pe Isus rugandu-se impreuna cu ucenicii si totusi putem presupune ca a facut-o in rugaciunile comune de la Sinagoga unde se ragaseau fara indoiala impreuna.  Exista cateva texte in care Isus i-a ucenicii cu El atunci cand se duc sa se roage.   In textul despre  Schimbarii la fata, Isus duce cu El, din nou pe munte, Muntele Tabor, trei dintre ucenici dar nu ii gasem rugandu-se impreuna. 

^{Luca 9}

²⁸ Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să Se roage.

²⁹ Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoar

Matei 17. 1 si ce urmeaza prezinta acelasi episod fara a numi muntele.  

Marcu 9 de asemenea

²⁸ Cam la opt zile după cuvintele acestea, Isus a luat cu El pe Petru, pe Ioan şi pe Iacov şi S-a suit pe munte să Se roage.

²⁹ Pe când Se ruga, I s-a schimbat înfăţişarea feţei, şi îmbrăcămintea I s-a făcut albă strălucitoar

La fel si atunci cand Isus se duce in Gradina Ghetimani :

Matei 26

³⁶ Atunci Isus a venit cu ei într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani, şi a zis ucenicilor: „Şedeţi aici până Mă voi duce acolo să Mă rog.”

³⁷ A luat cu El pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedei şi a început să Se întristeze şi să Se mâhnească foarte tare.

³⁸ Isus le-a zis atunci: „Sufletul Meu este cuprins de o întristare de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi împreună cu Mine.”

³⁹ Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând: „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu.”

Marcu 14

³² S-au dus apoi într-un loc îngrădit, numit Ghetsimani. Şi Isus a zis ucenicilor Săi: „Şedeţi aici până Mă voi ruga.”

 ³³ A luat cu El pe Petru, pe Iacov şi pe Ioan şi a început să Se înspăimânte şi să Se mâhnească foarte tare.

Luca 22

³⁹ După ce a ieşit afară, S-a dus, ca de obicei, pe Muntele Măslinilor. Ucenicii Lui au mers după El.

⁴⁰ Când a ajuns la locul acela, le-a zis: „Rugaţi-vă, ca să nu cădeţi în ispită.”

⁴¹ Apoi S-a depărtat de ei ca la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat şi a început să Se roag

In Predica de pe Munte Isus sugereaza ca in momentul rugaciune este de dorit ca cel care se roaga sa se inchida in camaruta lui si acolo sa se roage in secret, si Dumnezeu ii va raspunde in secret.  

³ Ci tu, când faci milostenie, să nu ştie stânga ta ce face dreapta,

⁴ pentru ca milostenia ta să fie făcută în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Luc 14.14;

⁵ Când vă rugaţi, să nu fiţi ca făţarnicii, cărora le place să se roage stând în picioare în sinagogi şi la colţurile uliţelor, pentru ca să fie văzuţi de oameni. Adevărat vă spun că şi-au luat răsplata.

⁶ Ci tu, când te rogi, intră în odăiţa ta, încuie-ţi uşa şi roagă-te Tatălui tău, care este în ascuns; şi Tatăl tău, care vede în ascuns, îţi va răsplăti.

Este deci vorba de a evita gesturi golite de semnificatie, de a evita fatarnicia, de a evita gesturile pentru a impresiona pe altii mai degraba decat de a se adresa lui Dumnezeu. 

Isus ii duce cu el pe cativa dinre ucenici, cei din cercul intim ca martori, am putea spune ; mai degraba decat ca parteneri de rugaciune,  imi permit sa afirm, pentru ca, rugaciunena comuna era cea, cele de la Sinagoga.   Chiar  in rugaciuena Tatal Nostru Isus foloseste o parte din rugaciunea Quadish, rugaciunea recitata in sinagogi la intrunirele de Shabat si incepe cu Tatal Nostru, nu Tatal Meu.

Isus se  retrage pentru rugaciune cel mai adesea, singur.   De ce singur ?   Evangheliile nu ne dau raspuns, autorul citat in precedentul articol, adica Samuel Bénetreau afirma ca trebuie sa admitem ca aceasta ramane un misterer. Un mister in relatia intre Tatal si Fiul afirma el.

De remarcat de asemenea freceveta cu care Isus se ruga Isuscat si durata rugaciunii. 

^{Luca 6}

⁼² În zilele acelea, Isus S-a dus pe munte să Se roage şi a petrecut toată noaptea în rugăciune către Dumnezeu.

Matei 14

²³ După ce a dat drumul noroadelor, S-a suit pe munte să Se roage, singur la o parte. Se înnoptase, şi El era singur acolo.

Marcu 6

⁴⁶ După ce Şi-a luat rămas bun de la norod, S-a dus pe munte ca să Se roage.

Samuel  Benetreau se intreaba daca eficacitatea rugaciunii depinde de durata.  Ei bine limbajul nu mi se pare adecvat.  Cand vorbim de rugaciune nu putem vorbi de eficacitate.   Isus petrecea timp indelungat in rugaciune pentru ca rugaciunea insemna  a se pune in prezenta lui Dumnezeu iar El cauta prezenta Tatalui ;  Fiul cauta prezenta Tatalui. Mai apoi primii crestini au imitat comportamentul lui Isus mai ales in cadrul ordinelor monastice in care se practica si astazi.  Imi amitesc momente petrecute in Manastirea Protestanta de la Versailles cand intram pentru ceea ce se numeste officiu, termen  imprumutat din Iudaism.   Fiecare intra in liniste si ramanea in tacere minute in sir, zece – cincisprezece minute, dupa care una dintre calugarite incepea cu o cantare piano si o meditatie simpla dar profunda care era inclusiva ; nu pentru ea si nu doar pentru comunitatea lor ci pentru toate comunitatile crestine.  Prezenti, eram patrunsi de o pietate deosebita si de dorinta de cainta, de pocainta dar si de bucurie in prezenta lui Dumnezeu.   

Zilele acestea in orasul francez Nice au fost ucise trei persoane in catedrala – bazilica din Nice care se afla in centru orasului. Persone care erau acolo sa se roage la ora dimineatii.   Au fost ucise de un terorist.  In secolul XXI oameni sunt ucisi in Franta, pentru credinta crestina.  De necrezut, de neimaginat.  Iata ca unii platesc cu viata faptul ca se roaga, faptul ca se duc intr-un anumit loc pentru a se ruga.   Si totusi, si totusi indemnul tuturor, al preotilor in primul rand dar si a unor oameni politici cat si a unor jurnalisti a fost ca fiecare sa ramina ferm in credinta crestina si sa foloseasca orice ocazie pentru a o manifesta.  Bine ar fi daca momentele acestea care au bulversat o natiune sa fie un punct de plecare ca aceasta natiune sa se intoarca la surse, la apa vietii, la ceea ce a construit-o. 

Va continua