IACOV

 

Iacov 4

¹ De unde vin luptele şi certurile între voi? Nu vin oare din poftele voastre, care se luptă în mădularele voastre?

² Voi poftiţi, şi nu aveţi; ucideţi, pizmuiţi, şi nu izbutiţi să căpătaţi; vă certaţi şi vă luptaţi, şi nu aveţi, pentru că nu cereţi.

³ Sau cereţi, şi nu căpătaţi, pentru că cereţi rău, cu gând să risipiţi în plăcerile voastre.

I⁴ Suflete preacurvare! Nu ştiţi că prietenia lumii este vrăjmăşie cu Dumnezeu? Aşa că cine vrea să fie prieten cu lumea se face vrăjmaş cu Dumnezeu.

⁵ Credeţi că degeaba vorbeşte Scriptura? Duhul pe care L-a pus Dumnezeu să locuiască în noi ne vrea cu gelozie pentru Sine.

⁶ Dar, în schimb, ne dă un har şi mai mare. De aceea zice Scriptura: „Dumnezeu stă împotriva celor mândri, dar dă har celor smeriţi.”

⁷ Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi.

⁸ Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită

⁹ Simţiţi-vă ticăloşia; tânguiţi-vă şi plângeţi! Râsul vostru să se prefacă în tânguire, şi bucuria voastră în întristare:

¹⁰ smeriţi-vă înaintea Domnului, şi El vă va înălţa.

¹¹ Nu vă vorbiţi de rău unii pe alţii, fraţilor! Cine vorbeşte de rău pe un frate sau judecă pe fratele său, vorbeşte de rău Legea sau judecă Legea. Şi, dacă judeci Legea, nu eşti împlinitor al Legii, ci judecător.

¹² Unul singur este dătătorul şi judecătorul Legii: Acela care are putere să mântuiască şi să piardă. Dar tu cine eşti de judeci pe aproapele tău?

¹³ Ascultaţi, acum, voi care ziceţi: „Astăzi sau mâine ne vom duce în cutare cetate, vom sta acolo un an, vom face negustorie şi vom câştiga!”,

¹⁴ şi nu ştiţi ce va aduce ziua de mâine! Căci ce este viaţa voastră? Nu sunteţi decât un abur, care se arată puţintel, şi apoi piere.

¹⁵ Voi, dimpotrivă, ar trebui să ziceţi: „Dacă va vrea Domnul, vom trăi şi vom face cutare sau cutare lucru.”

¹⁶ Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea.

Deci cine ştie să facă bine, şi nu face, săvârşeşte un păcat!

Iacov fratele Domnului,  cum l-au nimit cu tandrete apostoli. L-au nimit si l-au respectat pentru ca, sa nu uitam ; Pavel se urca la Ierusalim sa se intalneasca cu apostoli intre care era socotit si Iacov.

Iacov stalpul bisericii de la Ierusalim o biserica formata in intregime din evrei.  Nu exista nici un individ dintre neamuri in biserica lui Iacov, pentru ca daca ne uitam bine in istoria bisericii care se naste la  Rusalii cei care sunt prezenti la predica lui Petru sunt evreii veniti din toate partile

⁹ Parţi, mezi, elamiţi, locuitori din Mesopotamia, Iudeea, Capadocia, Pont, Asia.   Din Diaspora . Veniti la Ierusalim cu ocazia sarbatorii numita Shavouot, sarbatoarea recoltelor dar mai ales sarbatoarea Legamantului.  Evreii sarbatoresc atunci acordarea legii si alegerea poporului Israel ca proprietate a lui Dumnezeu, adica popor ales.   Si primii care se convertesc la crestinism sunt evreii.  Biserica condusa de Iacov era formata din evrei iudaizatori pe cand cele ce vor fi formate in urma predicarilor lui Pavel vor fi formate, in mare parte, din evrei helenizati.

De aceea Iacov nu ezita sa afirme

⁸ Dacă împliniţi Legea împărătească, potrivit Scripturii: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi”, bine faceţi.

⁹ Dar, dacă aveţi în vedere faţa omului, faceţi un păcat şi sunteţi osândiţi de Lege ca nişte călcători de Lege.

¹⁰ Căci, cine păzeşte toată Legea, şi greşeşte într-o singură poruncă, se face vinovat de toate.

Dovedind respect pentru Lege si ne puind Legea in opozitie cu Harul.  Legea insasi fiind data prin Har.

Textul se explica singur sau nu are nevoie de explicatie.  Pavel scrie ca Daca este cineva in Cristos este o faptura noua.  Dar faptura aceasta noua este noua in devenire.Schimbarea nu este instantanee si nu este o schimbare care nu cere colaboarea omlui, a individului intors la Cristos ci dimpotriva.  Schimbarea trebuie sa se faca din putin in putin, de la un aspect la altul a vietii cotidiene.  Cel intors la Cristos trebie sa se lepede de pizmurii,  adica de invidie, de dorinta  de a fi ca celalalt fara a tine seama ca fiecare este unic, dar mai ales de a dori ce are celalalt ; studii, cultura, situatie financiara, etc,  intr-un cuvint Mimetismul, dorinta mimetica;    Toate acestea dovedesc nemultumire in loc de multumire.  Ori omul nou trebuie mai intii sa fie multumit, sa se simta coplesit de dragostea lui Dumnezeu si de faptul ca a fost ales.  Alegerea este urmata de colaborare pentru ca tot Iacov vorbeste despre faptul ca credinta se manifesta in fapte.  Iata de ce radicalul Luther vroia sa scoata Epistola lui Iacov din Canonul Biblic.  Pentru ca  deranja teza lui : SOLA FIDEI.

3 cu 24 ²⁴ Vedeţi, dar, că omul este socotit neprihănit prin fapte, şi nu numai prin credinţă

Elementele mentionate in textul de mai sus ca si cele mentionate in cele  trei capitole care preced capitolul 4  fac parte din cotidianul fiecaruia dintre noi prin consecinta nu mi se pare ca trebuiesc rastalmacite ci puse in pratica.  A nu practica favoritism, a isi infrana limba ; lucru care este aproape imposibil implicand prin urmare o veghere permanenta si Doamne de cate ori gresim,  si cum aminteste Petru in prima lui epistola capitolul 2 ¹ Lepădaţi, dar, orice răutate, orice vicleşug, orice fel de prefăcătorie, de pizmă şi de clevetire;

Si nu in ultimul rand a nu se creade stapan pe destinul sau.  Ce vom face miine ?  Oare miine ne mai aparine ?  Mai ales in contextul actual care ar trebui sa ne invete umilinta, sa ne invete ca suntem fragili si trecatori.   Un alt aspect care socheant pentru contemporani si biericile evanghelice contemporane, in general : « Schimbati rasul in plans ».   De altfel Elesiastul ne spune ca e mai ferice sa fim intr-o casa de jalanie decat intr-una de petrecere.

Eclesiatul 7

² Mai bine să te duci într-o casă de jale decât să te duci într-o casă de petrecere; căci acolo îţi aduci aminte de sfârşitul oricărui om, şi cine trăieşte îşi pune la inimă lucrul acesta.

³ Mai bună este întristarea decât râsul; căci, prin întristarea feţei, inima se face mai bună.

⁴ Inima înţelepţilor este în casa de jale, iar inima celor fără minte este în casa petrecerii.

Prin intristare inima se face mai bina, curios.  Ma tem ca psihologii de azi ne-ar spune tocmai inversul.

Prezenta in casa de jalanie ne pune fata in fata cu scopul vietii, fata in fata cu finitudinea nostra, fata in fata cu destinul final si fata in fata cu intrebare unde ne este destinatia.  In ce directie suntem porniti, sau cel putin ar trebui sa ne puna.

Poate in conextul pandemiei actuale remarcam ca oamenii au trecut pe langa.  Se inghesuiesc pe plaje, dupa cum ne arata presa televizta fara sa le pese de situatie ca si cum viata ar fi doar o lunga siesta la soare.  Tinerii se inghesuiesc , tot dupa imaginile televizate, in tot felul de cluburi .  Dar ieri, avand obligatii in centrul orasului constat ca terasele sunt goale,  Din 50 sau chiar mai multe locuri, abia patru ocupate.  Se pare ca realitatile nu converg.

 

In ultimeme doua zile am citit Epistola lui Iacov, fratele Domnului,  si am fost frapata de sensul practic al epistolei.  Praxis si teologia fiind pe acelasi plan. Practica  va face insa diferenta.